ne-am nascut dintr-o poveste


intensa,nebuna iubire
și-a aruncat ancora printr-o scurtă privire
într-o zi de april’€™ primenit
de culori proaspete ce tocma-au venit
de-atunci,flori zvăpăiate
își dădeau coate,întrebându-se mirate:
cum ,așa dintre toate,eu am fost cea care te-a adus aproape?
inima-mi deja sfioasă,
s-a aliat cu-a ta și-a devenit curajoasă
ce să spun la colțuri?
că m-am ținut mândră,cum,inima s-o las?(!),dar..că s-au născut noile-anotimpuri
cu zile cu dor,cu nopți când te-ador
cu-alergat desculti…gând adus în zbor
de surâs în taină
brațe ce dezmiardă..
hmmm… și câte-au venit
pe genunchii tăi des s-au încălzit,
e-a noastră poveste ,țesută cu drag
prin grădini cu meri,abia înfloriți,flori-iubire simple puse-ntr-un sirag…

Anunțuri

toamna bogatei iubiri


privim spre cer la apus
chiar daca-i gol si pasari multe s-au dus
si zorile-s friguroase
isi amintesc si ele de noi si zambetele tale duioase
cand in prag ne opream
sa privim rasaritul,imbratisati,cum din ochi ne sorbeam
erau inceputuri
ce deschideau pentru noi dorit-asteptatele drumuri

cum semintele se desfac,
dragostea ne-a venit si noua de „hac”
zilele-s mai frumoase
aduse sunt clipele invelite de noi in haine-iubire maiestuoase
nopti fermecate ne umplu de dor
saruturile-s cele ce cunosc toata daruirea buzelor
magia trairii
ne-a facut sa simtim amandoi sensul existentei,al firii

e toamna bogatei iubiri
e rodul rabdarii,al surasurilor transmise precum bobocii de trandafiri
crezut-am in tine si-n noi
iubirea ne-a fost destinata,de dincolo de ceruri,intinzandu-si bratele pentru „DOI”

atat de aproape…


aproape de ziua-asteptata
toamna se lasa curtata,
e cea mai frumoasa din toate
are culorile de amandoi visate!

iubirea ne-atinge soptit
e miracolul atat de dorit!
mainile mele ,in manusi de negre dantele
le las cuprinse de tine in toate zilele,

Ai putut sa-ntelegi cum gandesc
Lumina din ochii mei,doar ai tai,o-ntregesc
Esti acum atat de aproape….
Si cu tine, imbratisez fiecare noapte

Doar tu,


Bland, curajos, lasand deoparte lumea
Te-ai aratat, crezand, ca-n oameni sta minunea
Mi-ai redeschis noi ganduri
Mirajul sa se-ntample, povesti de viata simple, se scriu,apar noi randuri
Dilemele dispar, pasii facuti in fuga
Toate se-aseaza azi, aduse-au fost, de ruga
Si ochii tac, doar se privesc
Buzele moi, se-atrag, se daruiesc
Sa fug, n-as mai putea
Speriata-am fost, candva
Tu, m-ai simtit si cald, mi-ai luat aproape mana
Tot corpul tau stia, s-aduca-n noi nirvana
Doar tu-ai stiut sa simti
Si tot tu, sa-mi zambesti..
Si azi, te-astept din nou sa-ti spun ca indraznesc
Sa-ti spun ca dincolo de vise si povesti, doar tu esti ce-mi doresc

pentru..


Pentru ca nu stau pe loc,

Iei foc!

Nu plang,aleg sa rad

Iti place si te vad!

Sa fiu sfioasa uneori

Aleg, atunci ,la primii zori

Chiar daca toamna aduce dimineti cu nori!

Vrei un sarut..

El vine,e tacut

E pentru tot ce noi
Incepem cu fiecare joi
E pentru noul dor de doi….

Nemarginire


Departari si zari mi-au fost aduse aproape,
Si..n-as vrea sa spun la nimeni ce bine dorm cu tine,cand ma mangai pe pleoape
De sarutu-n zori,de stransoarea-ti calda
Cuprinsa-s de iubire si inima de dor,bratul tau des vrea sa ma dezmiarda
Cand ma trezesc somnoroasa,cearceafuri mototolite dispar
Te-asezi sa-mi tii parul in palma si culorile lumii apar
Mi-arati nemarginirea,albastru-infinit
Ce-i incalzit de Soare pan’la asfintit..
Nemarginit sarut
Nemarginita imbratisare
Nemarginita sarutare
Nemarginirii Iubirea-i este o cale

sa te iubesc simplu


lumii complicate de azi nu ma supun si,
vreau sa ma lasi sa-ti amintesc, te iubesc… simplu

zambetelor multe si false le spun
ca vreau sa-mi fii unicul pe care-l iubesc… simplu

parcugand atatea s-atatea spirale
gandurile adusu-m-au la tine si uite de ce vreau sa simt clipele toate cu taine si,
sa te iubesc…simplu

ca-mi e inima plina de dor infometat,
se gandeste la mana calda, ce-o incalzeste cand toate la culcare-au plecat…
mi-esti drag! stiu ce-am sa fac …eu stiu sa te iubesc …doar simplu

Suparacioasa….


Da,ma supar si iti spun…Nu vreau la Mall!Vreau sa m-atingi,sa ma saruti usor…..sa fim noi doi,in munti departe, sus,langa izvor.Da,ma supar fiindca timpul trece,sa-l pierd toate ma dor…De-aceea,cum sa-ti spun sa ma-ntelegi? Mai bine rad cu tine,sa-mi mai trimiti emotii,sa apartina lor,tuturor clipelor.Da,ma supar atunci cand ploaia cade si eu n-o simt.Cu tine nu mai vreau sa mint.Ma supar pe fumul de tigara,trimis in cercuri mici…tu stii,mai bine buzele le tii si fraga lor le-o-adulmeci pe-nserat….Ehh,sunt prea suparacioasa….Ma vindeci….privirea ta profunda o face in fiecare zi…

Curând


Atinse-s degetele mele
De-a ta blândețe, știi…și toate-n jurul meu te simt
Iar dacă ochii mei te strigă
Îndată le trimiți pe gene, o mângâiere

Atinse-s buzele mele
De-al tău sărut, tu știi…că dorul lor îl guști
Iar dacă gândul meu vrei să-l cunoști
Tu întrebi vântul de mi-a zâmbit

Atinse-s coapsele mele
De-a ta dorințaă, știi…fiorul ce-l trimiți, toți porii mei trezind
Iar dacă vrei să știi de ce-mi simți inim-agitată,de ce te am în gând?
De toate vei afla….și-ți spun, va fi-n curând

Aud



Adus de ganduri pe-nserat
Sarutul ma dezmiarda
Aud si glasu-i tremurat
Inima-mi vrea,iubirea-ti sa n-o piarda

Imbratisarea mi-o aduci
Si ma alergi prin iarba
Aud spus tainic,ceva ce vrei sa-mi zici
Cuvintele sunt multe, frumoase,zise-n graba

Pe scoarta teiului din colt
Numele noastre scrii
Aud: Nebuni mai sunt!
Se cred niste copii….?!