Pe câmpia mea, flori să sădești ,

În noaptea -n care urci până la Lună

Si gândul meu si taina mea tu să le-astepti

Când cerul meu să -l urci ti-e tainică cunună

Îmi iei cuvintele si faci cu ele-o poartă

Spre raiul fericirii ce urcă muntele de dor

Si-aduci perechi de lumi si chiar creezi o soartă

Acolo unde  doar tăcerea urcă si devine foc mistuitor

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s