The story: „intalnirea”


El-Crezi in destin?
Ea-Cred in ” a fi”. Poate sa semene cu „destin”.
-Cine esti tu? il intreba ea.
-Eu? o picatura dintr-un ocean al experientelor.
-Wow, ce raspuns complex… esti provocator, stii?
-Dar tu? veni dinspre el.
-Mmmm, sunt ceva inca nedefinit, sunt si atat. Inainte credeam ca sunt altcineva sau altceva, de cativa ani s-au rastalmacit in mine toate si stiu sigur ca sunt altceva decat am crezut. Iti voi arata zi de zi cine sunt, vrei?
-Sa zicem ca este ce imi doresc pentru mine acum. Sa te descopar.
Ea isi dorea sa o sarute. Lui ii era teama de esecul sarutului. Daca era prea indraznet? Daca nu-i va placea sarutul lui. Daca imbratisarea era prea dornica si stransa….
Simteau amandoi nevoia de a fi. Si au inceput sa se intalneasca.

Reclame

2 gânduri despre „The story: „intalnirea”

  1. Nu cred în „destin”, iar daca omul este predestinat (programat genetic) prin credinta, lupta, cu sinele, speranta, perseverenta si IUBIRE neconditionata, fara prejudecati, orice om rational sentimental natural, are posibilitatea, resursele si capacitatea de a-si schimba programul genetic…
    Sa ai pace, bucurie si liniste în Suflet, draga Maria !

    Apreciază

  2. omul isi poate modifica orice program facut fie de el in trecut prin prisma experientelor proprii, fie prin credinte.
    Asa este Iosif, multumesc!
    Noi suntem cei ce pot schimba cuvintele si sensul lor 😉

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s