cand tacerea vorbeste….


 

 

urmareste-mi neoboseala, chimia atinge cu pasiune

vino!

observa-mi  indrazneala, gaseste-mi dorul in miez de noapte,

cheama-l!

lasa-mi sa-mi tremure buzele, asteptand sarutul

gusta-l!

simte-mi zgomotul degetelor, aduc misterul

inconjoara-l!

mastile s-au retras, luminile s-au aprins , sunt putin ocupata,

asteapta-ma!

miresmele  mangaierii, tamaia parfumata,

stralucesc!

zorii se-arata, ceata usoara deschide oglinzile vietii,

haide!

te invit la un ceai, ne dorim povestea scrisa de ochii diminetii,

zambeste-mi!

inca un pas iubite, culorile se feresc de miros,

lasa-le!

ne place caldura, dragostea si-a luat haina pe dos,

si ce!

raniri din amoruri pripite, dezveliri acoperite,

unirea e voluntara!

drumul e intens, angelice clipe ni se-aseaza-n cale,

norocul surade!

frunzele-adormite, bratele ravnite, ochii vii, sticlosi

te anunta!

evantaiele rosii, se deschid sfios….. ne intalnim patimas

secretul focului e nemuritor

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

cuvântari îmbrățișate !


Azi, sufletul călător, printre nori exilati se intoarce sa curga iubire-izvor peste noapte si zi.

Se afundă, de dor, lângă pieptu-ți ce poate să aline usor,  toate gândurile ce de viață sunt încă nepictate.

 

Când flacăra iubirii ne atinge,


În noi, nimic nu plânge si muzica iubirii intră pe note-n sânge

Chemată, ne convinge că -mbratisarea noastră , mustul tomnatic strânge

În mreaja ei ne prinde, sculptand cu razele-i fierbinți

Aceleași doruri simple,  ce se asează-n noi cuminți

Te strig, totul are un singur izvor si degetele se împreună

Aducând oricând si oriunde, dansul ce cu blândețea-i ne încununa

Si luna iar cu părul nostru se joacă si oglinda se amuză

Zambesti si-mi atingi o suvită razleata, flacăra iubirii nu are scuză

Se aprinde lumina în noapte,  urechile ascultă soptitele soapte

Fereastra e-atinsă de vântul de toamnă, se schimbă trăirea, avem gusturi coapte

Privește iubite, ține -mă strâns, se-arată zorii, îți ating un surâs

Amurgul s-a dus, noaptea se culcă, noi ne iubim si-acum, flacăra noastră e versul nescris

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dar, să înceapă!


Deschiderea către noile astre se-arată de pe data întâi. Noi mergem, cuvinte ne scapă,  alegerea-i privată si tu rămâi! Toate-s mistere neefemere, sedinta divină  s-a pregătit! Ne cufundam in tăceri schimbătoare, strigăm lunii sa ne curgă izvoare unde pasii iubirii cresc neobositi. Căutarea ascunde emoții absurde,  soarele-i calm, lasă o noapte să treacă si-apoi se-arată ca un iubit!  Priveste! Cerul e susul, ce vezi e ascunsul! Realitatea e dincolo de tot vazutul, taina e jocul, culoarea ce zâmbește când arzător este focul. Suflete bucuroase de tot ce in drum au găsit! Repetarile se înalță pe trepte unde cântar este gândul curat, reusit, slefuit. Neasteptatu-i fierbinte,  ținem la noi talismanele magice si curajos ne-ndreptam spre culoare de viață pe unde zboru-si găseste forța ce-aduce totul din neexplorate dorințe asezand sentimente pe rafturi de unde cresc gânduri ce urzesc impletiri scrise cu mujuscule . Dorința e pură!  Începe un drum ce doar iubirea-l va sti!

Limitați de astre,


Născuți sub stele si luminați de ele, vedem cărări in viața prea diferit. Astrele sacre vor absolutul, uitând ades că jurământul nostru-i fericirea. Spre ce privim si întelegem, tot ce dorim si implinim e scris acolo, undeva. Dar stiti ceva, voi stele, astri luminatori? Schimbați prea des destinele prin limitare….. De azi, mi-asum si n-am sa va mai las! Oti fi voi stele consacrate, veți fi stiind mersul la toate. …de când m-ați întâlnit stie-v-oti ca mersu’ inimii e altul. Deschid izvoare noi in univers! Măresc capacitatea altor stele. Noi astri cresc si numai bucuria o sadesc. Nelimitarea va cunoaste si schimbarea. Un infinit se naste din bunătatea unui necunoscut celest. Si schimb idei prin fericire, plantez oricand, la orice ceas, doar rasarire-încununată de mister. De va-ntrebati de unde sunt si cine ghid mi-a fost, de vă e cunoscut? Asta sa stiti…. Voi toate m-ați ghidat, cumva. M-ati învățat ce este forța,  cum crezuri noi sa las sa-mi vină,  cum pe viață sa nu dau vină. Sa stiu sa cer, sa iau , sa dau. Sa las sa crească, sa văd,  s-ascult. Ca totu-i nou in fiecare dimineața. Ca timpul e renașterea ce spală oamenii pe față. Si eu îl las sa ma trezească.  Sa-mi spun-orice. Stie-voi ca mi-e dată o nouă împăcare cu tot ce-i viu. De-aceea cred in aripi noi, ca puse in miscari necunoscute voi veți fi. Ca matematica se va-mparti! Si-or câte sunteți sau veți fi, razele vii, aduse de valurile creatoare va lasă sa priviți si-atat! Ati tot rotit doar cum ați vrut. Am tot crescut! Mi-ati ascultat rugă la toate,  ati auzit ce îmi doresc.  A fost ca voi cândva!  De astăzi lumea toată, nouă direcție cunoaste. Tăcerea forței ce se naste, alungă, scoate si transformă.  Din negativitati de sumă adunate, eu fac buchete si le înlocuiesc cu bucurii nemasurate. De azi îmi chem puterea înapoi. Nu va declar război.  Sunt omul păcii si apoi. ..tot voi mi-ați arătat că  distrugînd pierd timp si ma scuzați, la ce folos? Iubirea e un dar miraculos, de azi vi-l dăruiesc! Cu el aleg sa cresc, forța ce-mi spune cum sa aleg e taina mea…… Veți sti si veți vedea!

 

 

Exista timp


pentru orice inceput,

pentru rescrieri de ganduri,

pentru vant si lumini

pentru ploi presarate

pentru glasuri nascute,

pentru  patimi atinse,

pentru doruri cernute

pentru ziua de azi,

pentru poeme in noapte,

pentru buze gustate,

pentru vise uitate,

pentru taine asteptate,

pentru remuscari si regrete,

pentru fiori nesupusi

pentru valuri atinse

pentru coapse ascunse

pentru temeri si margini

pentru taceri mumurate

si povesti revarsate….

mai avem timp!

 

 

 

 

 

Intimitate,


Priveste-mi tremurul buzelor,

Lasă-mi sa zboare dorul gândurilor,

Eliberează granițele

Atinge-mi emoțiile

Creste-mi dorințele

Împărtăseste-mi secretele

Cunoaste-mi tainele

Simte-mi întâmplările

Vorbește-mi in toate limbile

Intimitate. ….

 

Vino sa reinventam!


Jocul lunii-n seara asta,

M-a plimbat cu carul mare

Stelele pe vârf de coastă ,

Nouă m-au făcut să fiu, strălucitoare

Lacrimile adunate-ntr-un  ‘lăuntru

Au ars toate, căzând lin pe un nisip tăcut

Țărmurile de-alabastru

S-au reinvenat soptit

Flacăra din lamp-amurgului,

Luminează iar pădurea din cuvinte

Pe cărări reinventate,  zborul gândului

S-a asezat pe scena unui vis-iubit si merge înainte

E pentru cea reinventata …

Din clipe simple ce le strigă l-a iubit

 

 

 

 

Toamnă cu aromă de viață,


Ii zambeam întunericului nopții !

Înfrigurată,  toamna m-a lăsat

sa-mi aleg frunzele si, cu emoții

Sa asez cununite, acum e colorat.

Îi vorbeam!

O ascult!

În toate colțurile vieții mă uitam

Simțurile, în tăceri tăinuite s-au scufundat

Miroase a curcubeu!

Cărarea e vie,

Dansul în doi a ocupat un platou

Rugi de-anotimp se-asează in palme si cântă cu armonie!

 

 

 

Întâlnite în zori,


Gusturi de blânde atingeri,

Simțite inmugurite imbratisari,

Rai al dorințelor vii

A venit azi, curtand visator zorii !

Tăcerea-n surdină ne-o stim

Si gândurile încă nespuse

Si clipele ce se nasc fierbinți

Ajunse la asfințit si nearse,

Labirintul fermecat al nopții

S-a îmbrăcat regeste si-apoi s-a jucat,

Tainele-n emoții

Cu roșu-a ales si îndrăzneț le-a desenat