Esti chiar acolo?

in pestera ce-o veneram ades,
esti chiar acolo?
unde puterea timpului isi are sens si marile
ne dezvelesc mistere?
unde emotiile se-mpletesc cu radacini de ganduri instinctive?
esti chiar acolo?
si faci ce spui si magicele vieti revin
si teritorii sacre hotarate
se-avanta dincolo de semne
si toate-oglinzile ne-apar in cale
hai sa traim! comorile din noi au fericire
si spiritele brave creeaza cercuri
de vibratii-nalte
regatele dorinti sunt iar acolo!

oglinda diafana, fii indrumatoarea

sa descifrez ca-ntotdeauna, din imposibile mistere
noi perle dezbracate de durere
si noi puteri prea pline de emotii
sa isi gaseasca des cararea cand intalnesc bratele netematoare ale noptii
forta de apa sa ma investeasca cu picaturi de ganduri amoroase
sa dea nou foc dorintei ce danseaza dansul lunii pretioase
si subterane doruri, sa cucereasca iar taramuri si sa devin lac
ce isi preschimba-n daruri tacerea de la mal
cand vanturile sufla si noi priviri prind radacini
cu patru forte spirit tu-mi fii indrumatoarea si maretii sa creasca, atingere de maini

la opt pasi de tine

atat ne mai desparte azi!
opt pasi de dans,
de pasiuni in noapte
un dor ce-ncarunteste iarna
adu-ne pasii impreuna!
ca tot ce-am spus aseara
ne-ntreaba daca in taina noastra
au mai ajuns mistere
si las-apoi ca-n dorul tau
sa mai ajung-odata
noi nopti raspuns
si luna ce-nfloreste printre stele

crezi?

in stele amulete,
in semnele pe cer,
in gandul ce te-atrage,
crezi?
si-ntr-o dorinta vie,
ce stari culori ea repede-ti starneste
cand dorului-i e dor,
crezi?
atingeri evidente,
surasuri largi, aventuroase
intersectari galagioase
crezi?
fiori lasati sa treaca
spre gesturi lente, tandre
si degete mirate de-apropieri simtind,
crezi?

ai timp?

sa auzi si sa simti langa tine,
cand cuvintele gasesc loc de schimbare
sa scrii seri, dimineti ca o clipa ce doar ei i-apartine
de sarut, mangaieri in plimbare
ai timp?
cand in suflet se-asterne din graba
o putere a templului sacru
ca o taina ce-n bratele lunii se plimba
devenind protejata marelui astru,
ai timp?
sa accepti ca dileme se-ascund
ca alegerile sunt momente marete
sa nu pleci cand noi ganduri patrund
dinspre valuri de maree prea dese
ai timp?

necunoscuta

emotia mea te astepta tacuta,
era invatata sa se ascunda, candva
sa coboare pe scarile noptii, necunoscuta
semintele ei cautau vrednicia iubirii ce-i stiau slava
si-a reusit mereu sa-si pastreze onoarea
intr-un sine atins de fanatici
a-ntrebat si-a trimis increzatoare scrisoarea
unui univers ce raspunde fara sa dea replici
doctrine, credinte si lucruri
noi sensuri si forte-n cuvant
m-au intrebat cum de-am vrut sa vin in atatea feluri
sa las femeii ce sunt bucurii pe pamant?

Ea….

EA, era buna si tandra, iubitoare si doar eu stiam asta…. pentru ca simteam totul.
Putea vorbi CU MINE fiind ea cea adevarata si stia ca o inteleg.
Intelegeam ca femeia din ea e puternica si cine nu vedea iubirea din ea, nimic nu intelegea la ea.

invitatie

asta noapte, luna va aduce haosul pasiunii aproape
si corpurile noastre se vor uni,
culorile lumilor se vor umple de iubire
si divinul din noi magie va deveni
ne atingem mainile, cuvintele se vor ascunde
ne ascultam vocile si timpul in noi va patrunde
tu devii barbatul deplin si eu
misterioasa dorinta intrupata femeie
si n-am sa-ti fiu supusa
si nici sa cer nu stiu
te-asezi la masa noptii si ma inviti in taina
sa ma incanti cu ochii, genunchii sa-i atingi
apropiati sa stam si buzele s-alerge
necunoscute forte deschid cu chei maiestre
noi energii cu sori-nemultumiti
ne-mprejmuiesc deodat’ si ceruri se desfac

inaintea lui

imi place jocul si aleg
sa ma descopar ca femeie
si iti zambesc cand ma privesti,
ma relaxez si ma incred
in semnele iubirii
stii ce frumos-e sa fii femeie?
sa infloresti rodind prin noi raspunsuri?
sa lasi in echilibru sa pasesti
noi taine sa rasara?
lumini trandafirii si curcubeie vii
m-ajuta sa-ti tot fiu
un pas in urma ta ca o gheisa, muza
si totusi reusind, sa zbor ‘naintea ta
fiind din nou maiastra

ce spui acum?

cand noi dorinte striga,
cand buzele-si doresc sa le atingi
cand noi imbratisari se vor adulmecate
cand si ghetarii se topesc
de ale vremilor doruri carunte
cand intrebarile se vestejesc
lasand din piramide cheile sa cante
de neoprit intotdeauna imagini se contura
tu unde esti?
ce spui acum?