Sa-mi spui cand ti-e dor,

Stiu, soaptele mele te cheamă in noapte

Stelelor le spui sa mă păzească toate

Ti-e dor sa mă vezi…..

Vântului,ii spui încet sa adie

Ploii ,sa m-atingă,rece sa nu fie

Stiu,iti este dor….

Fruntea-mi de se-ncrunta ,cand nu te-nteleg

M-atingi cu-a ta mana calda si-atunci toate trec

Te ador ,tu stii…..

Mă privesti tăcut,cand aproape-ti sunt

Stii?clipele se duc ,iubire-ti aduc

Sa-mi spui cand ti-e dor….

îmi vii în cale

timpul știe ce face,
timpul știe
să plece,
să vină,
s-aducă de toate
să facă lumea să-l vrea

iubite,
ti-s zâmbitoarea femeie
ce cu emoții te cheamă
si infinitu’ mi-e cerul,
pământul
și tot ce e-n el
de-acolo de unde se vede,
lumina ce-apare în zori
ajungi lângă mine
si tesem sărut colorat
din mângâierea iubirii
din anotimpuri măiestre
cu vânturi ce-ascultă-n tăcere
si câte piedici se vrură
pe drumul ce duce spre noi
martire si mândre de ele
c-ar fi atins telul suprem
născută-s în ziua Iubirii
cu magica haină divină
de-aceea înlătur degrabă
ce tulbură pavajul fericirii
fiori de dorințe împrăștii
din grădina de gânduri-secrete
si, fie l-asfințit pleacă-nvinse,
fie se-îneacă-n singurătate si-s triste
puterea din roua dimineților-dor
si strălucirea atinsă de soare
cresc iubirea ce te face să-mi vii
si-mi vii, îmi vii în cale….

spune!

când seara se lasă
și stelele ies,
vrei să mă știi
lângă tine…
când zorii apar
și flori se deschid
vrei să ma vezi
înflorită…
când cerul zâmbește
și vântul adie
vrei parul să-mi mângâie
și mie…
când vara se duce
când ziua-i mai mică
când rândunica-și caută
drumul, e sus, se ridică
vrei mâna-mi s-o simți,
vrei ochii să-i vezi,
vrei buze să bei,
vrei gustul să-l iei,
vrei cânt de iubire,
vrei joc să jucăm,
vrei dans să dansăm…
eu te provoc…
tu ?!…. spune!

răvășire!

umeri mângâiați,
dăruire!
gura-nfometată,
ce iubire!
ochi încurajați
ce sclipire!
mlădițe de clipe,
întregire!
gânduri transformate,
erostire!
sâni discret atinși
răvășire!

fior

pe înserat,
când las ziua cu vântul de vorbă
și merg să vorbesc în tăcere,
simt dor însetat.
fior mă cuprinde pe șira spinării
glasu’-ți-e-adus de oriunde
și mâna m-atinge pe frunte,
simt dor.
și seara se lasă
și stelele ies
și Luna răsare,
iubite….inima-mi dă ghes
să te strig, să te chem
lângă mine să stai
să mă măngâi și …fior să-mi răsai
în zorii de zi ce se-arată râzând
știind că doar tu
ești cântul ce muzica inimii
o cunoaște
ca drum ce note bătăi-dor
aduce pe portativul fior

de dor

și-n august
mi-e dor
și-n august
iubesc
fiindcă mă simți,
știi că roșesc….!
eu repet,
tu insiști
mă cunoști,
și-mi zâmbești
căci de dor
tu primești
gânduri multe!
lumii-ntregi
eu îi strig: te iubesc!
te ating,
mângâiere în taină
trimit
tot de dor!
sunt deschisă,
mă știi
pasiune trezești,
provocare stârnești
tot ce-atingi răvășești….
sunt cea simplă femeie
care știe cu răbdare,
l-asfințit, să te cheme….de dor!

zboară gând!

zboară gând,
du-te la el!
mângaie-l
în timp ce doarme,
șoaptele
să-i fie vise,
blând s-atingi
a’ sale pleoape
semne lasă-i
lângă pernă
sentimentele-mi
tânjesc….
el mă simte
și mă cheamă
chiar și buzele
mă vor
și orchestra de săruturi
îl fac să tresar-ușor
pe tărâmuri
mai înalte
amândoi
ne-om întâlni
stelele, trăsuri-de-aur
ne coboară pe pământ
ne invită-n ceasul serii,
la iubire. Eu îi cânt!
suflete sortite suntem,
zboară gând!
dor îmi e
de-a-sale mâini
când se plimbă
la-sfințit
peste sânul meu cel rece,
adormit.
zboară gând!
adu-l iar la mine-n taină,
regăsirea mea cu el,
tremur îmi aduce-n noapte
contopește-mă din nou…
zboară gând!

noi, ne voiam a fi!

aveam….
o singură dorință:

să simți cum inima-mi te strigă
aveam credință!

aveam…..
pe lângă dorul ce-l știam
o cheie-drum ce se voia corespondență

acum….
revărs spre ochii tăi
o mângâiere-n seară

acum….
tu vezi cum iar trăiesc,
am strălucirea rară

rumoarea ce-o-auzeai
la deasa frământare

răspuns formal era,
la greaua incercare

amorul pătimaș
și sărutarea noastră

ne-a încercat ades,
ghid ne era Iubirii, era semnalizare

tu mă voiai, mai știi?
eu te chemam timidă

acum, noi ne avem
miracolul există!

și când ești lângă mine,
când visul e real

o spunem pentru toate
cât’ pe pământ există

că ce vom cere-n gând
cu maximă credință

se va-mplini mărind
iubirea ca ființă

eu te iubesc, o spun
făr’ să aștept răspunsuri

de dincolo de veacuri
milenii ce se știu

ceasornicarul timp
scria neincetat
noi, ne voiam a fi!
și înc-avem credință!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 189 other followers