eu te astept aici!


Iti aduc taina mea!

Curcubeul te-atinge ! Sss, nu vorbi!

Ajung in oceanul tau, drumul e trasat demult de zei

A venit toamna si mananc struguri,

in mine cresc noi muguri!

Langa trei fire de iarba, trandafirii isi muta spinii,

o stropitoare zgariata de vant cauta esenta radacinii,

Vidul se umple cu iubire, traiesc!

ziua de ieri a plecat si lumile albastre din nou infloresc

Vino mai aproape!  dincolo de visele in ruine, vom gasi o comoara

sarutul isi arunca spre noi bratele din flori de vara.

La vioara-ti cant briza prospetimii

Suntem vecini cu stelele licarinde pe marginea marii,

Vasul meu trece de toate limitele si te astept aici…

Timpul mi-e prieten, iti las rugaciunea lui eterna

Agoniile se muta, dorintele se-mplinesc,

Intunericul se-ascunde in padure, copacii il privesc

Tacerea iubirii a ajuns pe taramul nemuririi-eu te iubesc!

 

 

 

 

Anunțuri

Sa-mi lasi


 

fiorii ce m-ating cand vantul ma trezeste din simtiri,

mi-i lasa!

si sa-mi aduci iar zorii cand ploile se scutura la poarta tainei,

cand dorul se strecoara si ma rascoleste

sa-mi lasi doar valurile unde marile ravnesc,

sa duca bataliile cu norii

si cand se coc surasurile-atinse de pleoapele-ti de catifea

comorile sadite prin samburii nascuti,  dezmiarda soapta

sa-mi lasi tacute rugile in noapte, ca-ti scriu scrisori celeste

cand clipele stau crude si-n graba lor tind sa ne- atinga stangacia,

livezile de ganduri inflorind iubire, imi lasa !

 

 

De ce ai vrea?


de ce ai vrea sa-mi vezi privirea

si sa-mi cunosti in taina mangaierea?

sa-mi stii surasul si mirarea,

sa-mi vezi si umbra cand se lasa inserarea?

de ce ai vrea?

sa-mi canti minutele de dor,

sa-ti fiu zapada ce-i topita de amor?

sa pui in campul meu iubire

sa creasca flori de fericire?

de ce ai vrea?

sa-ti fiu dorinta arzatoare,

si-o flacara mistuitoare?

sa-mi cunosti vocea si mirosul,

si buzele  ce-ti dau sarutul?

de ce ai vrea?

si nesfarsite cautari sa ma gaseasca-ndragostita

de ziua ce nu are noapte ,de tonul tau si mana calda

de ce ai vrea?

 

 

 

Apar!


Oriunde apar, se crește  !

Bucuria înflorește!

Gânduri vii înmuguresc ,

Suflete eu primenesc !

Alung oboseli de viață,

Cunun zori de dimineață ,

Răzbunări otrăvitoare,

Mereu le alung din cale!

Ingenunchierea încetează,

Înțeleptul luminează !

Fiecare cap de Hydră,

E tăiat din rădăcină !

Noul simplu e adus,

Renunțând la ce-i tăios!

Întunericul dispare,

Noua Phoenix reapare!

Tabuuri si mistere,

Vin sa ne descopere

Un Hades se naște oriunde,

Pe vaporul cu iubire pe punte!

 

 

 

 

 

Mai fă un pas,


Revino-n gândurile mele de iubire

Am adunat în soaptă dorințe peste care degetele trec

Ascund, doar tu stie-vei, de-acele legaminte unde macii se întrec

Cu care buzele, peceți nestingherite zidi-vor dăruire

 

 

Eu am sa cer în noapte să mute luna orizontul

La stele voi striga , la toate, ca din trecut s-arunce spinii,

Desprinși să fie maracinii

Si-n rugăciune, două trupuri sa-si găsească timpul

Doar în taină știute,


Colorând si strigând

Căutând si chemând

Gânduri ruginite pleacă

În brațe de toamnă răscoaptă !

Amărui, un dor poftește,

Pasiunea-l trezește

Tăceri vii, neobosite

Sfarmă patimi nerostite.

Timpul rătăcește -n ploaie

Cerul, arcul si-l îndoaie

Focul gurii se-nnoiește

Asfințituri noi  urzește

Tălpile-n plimbări desculțe

Cheamă sărutări cu forțe

Pe solduri pui perne moi

E tandrețe pentru doi

Așternuturi  neîncepute

Cos clipe doar în taină știute

Tu stii?


Tu stii ca-ți simt din nou parfumul de cuvinte?

Iar la răscrucea dintre zi si noapte

Se-așeaz-un astru intr-un colț de cer

Ce are cheia sa dezlege simplu, orice mirare devenită un mister?

Tu stii că orice adiere-a vantului ma-nalță si trece dincolo de munți?

Că orice soapt-a unei stele îmi veghează pașii peste miile punți ?

Stii cum pe nisipul mării ajung doar lacrimile pure

Ce, duse sunt pe fundul de oceane  si valurile le transforma-n perle dure?

Iubi-ne-vom oricând în lumea asta, vom trece dincolo de lumi

Din taine multe asezate-n rânduri de picurii ce scriu in ploaie

Vor răsări noi doruri  care-nvolburate

Ne-or ridica din văi când gândurile amarui privesc spre zări, speriate

 

 

 

 

 

in taina,


 

mi-ai aratat ca iubirea dupa care tanjeam,
se vedea la rasaritul ce-n fiece zi il zaream
mi-ai spus ca-mbratisarea dupa care strigam
de decenii mi-e scrisa, are gust de caisa
mi-ai adus pasiunea ce te inunda, simti cum ti-e cald
o doresti ne-ncetat, se deschid coridoare de verde- smarald
mi-ai soptit ca astrelele ticluiesc
s-aduca noptile aromate ce demult ne urmaresc

ai vegheat de departe si-ai stropit cu picuri alesi
zorii, ce-mi atingeau talpile cu muguri de zi proaspat-culesi
sanii mi-i cautai cu privirea, miroseam a ciocolata

dintr-o data, gura, se-avanta la joaca si se lasa gustata

de ziua ta!


 

chiar daca floarea de cires nu-ti da mirosul ei
chiar daca stelele ce ies n-ajung pana la tine
tu tii la pieptul ades, o mare de iubire!

chiar daca azi poate ai plans de dor
chiar daca pana maine mai e mult,un gand in zbor
iti spune ca tu tii la pieptul tau ades,o mare de iubire!

sa iti gasesti mereu iubirea
sa o primesti deschis in gandul tau
sa stii ades ce-i fericirea

iar marea ta din piept s-o daruiesti cu inteles mereu

Din pasiune am creat mătase,


In fiecare noapte-aveam un vis

Si nascoceam motive de iubire

Dantelele se strecurau, atrase

De strălucirea ochilor iubiți

Si multe fire toarse chibzuit

Au inceput sa vadă zorii vii de viață

Mătasea pasiunea a trezit,

Magie-n taină-ti sunt si-a ta mireasmă

Sunt focul ce scânteie ne-ncetat

Si căutarea ce-ti atinge părul

Sunt gheața picaturilor ce nu te-au sărutat

Si doar îmbrățișarea potolește dorul