exista dureri care raman sa doara

exista fiinte care o data plecate it lasa golul. Este ceea ce era destinat lor in sufletul tau.
Plangi, surazi, le strigi, le chemi, le vrei prezente si nu mai vor sa ti se arate…. au plecat.
Am avut un an plin de dureri ce doar se vor cicatriza, stiu asta.
O iubire care doare, care desi exista inca, ceva in mine, fizic, inca doare.
Te iubesc si te voi iubi mama.
A trecut un an, stii?
Anul cel mai greu al vietii mele. Am avut trairi de tot felul, insa asta este ceva ce nu am putut evita sau transforma… decat in amintire.
Oricate alte momente si clipe transform, stiu ca ti-ai dat totul pentru noi, mult prea mult si mult prea putin apreciat.
Iti asteptam zambetul, glasul inca tanar…. insa corpul tau era prea afectat….
Imi vine sa te cert inca. De ce te-ai daruit asa mult altora? De ce?
De ce nu ti-ai oprit putin si pentru sufletul tau?? Ai plecat!
Te iubesc si mereu iti daruiam din ce stiam ca nu iti dai…… stiai ca ma descurc in multe situatii, stiai ca orice vine catre mine ii gasesc o solutie….. Trebuia sa stii asta pana la capat si sa nu te lasi suparata de nimic….
Of, of, mama!!!
Stii cum este sa nu poti spune nimanui ca simti durere desi nu vrei asta?… doar simti.
Sunt inca parti din mine sfasiate de trairi! Nu le voi lasa ca fel ca tine sa ma atraga in totalitate in durerea lor. Nu! Refuz! Ma vreau pe drumul fericirii si gandurile le trimit in clase de dor curajos si traire plina de iubire. Refuz suferinte! Refuz conexiuni cu oameni in victimizare sau lipsiti de empatie! Refuz!
Ii recunosc usor si imi urmez drumul plin de iubire!
Sa stii asta mama, poate vreun gand ajunge in lumile nevazute si ti se destainuie.
Te iubesc, insa aminteste-ti asta, MA IUBESC SI PE MINE!
Nimic si nimeni nu mai ia gratis din mine!
Sa merite!
Iarta-ma!

Reclame

cand traiesti astfel

Când iubești puternic, găsești întotdeauna ceva nou în persoana iubită.
Blaise Pascal

de undeva

se intorc vorbele sadite undeva
se intoarce iubirea din semintele de undeva
creste bucuria asezata undeva
revine zambetul sadit in inima cuiva
de undeva, catre mine apare-nflorirea
ma vede din nou fericirea
se impleteste rasaritul cu tainele florii de mosc
apare din nou frumosul in viata cu rost

de la rasarit la apus

de la nastere la moarte, mâncarea bună, servirea și atmosfera sunt făcute de oameni
doar asa poti intelege iubirea,
doar asa…

sa ma iubesti

nu e nevoie sa ma vezi invinsa
de prejudecati sau aspre ganduri
nu e nevoie s-alegi sa fugi
spre stari prea pline de iluzii
sa ma iubesti,
e spatiul unde inima-i ranita
de altii ce, trecand, nu le-a pasat
ca doar semintele de dor se-mbraca
in haine simple de zambet tandru,
de surasuri calde si o bucurie de neimaginat

de-ai sa ma cauti

in florile de langa casa,
in crengile din salcia frumoasa
de-ai sa ma cauti cand norii iar se-arata
sa stii ca-s mangaierea vantului ce-adie

de-ai sa m-astepti cand Luna striga
si stelele ti-arata umbre
cand pasarile ciripesc prin pruni
eu te iubesc de luni si pana luni

de-ai sa-ntelegi cand glasul doare
ca zambetele sunt nemuritoare
de-ai sa ma cauti sa ma vezi
priveste-ma in amintire si ai sa-ntelegi

de-ai sa ma crezi mai mult decat stiai
ca linistea de dincolo de curcubeie
abia atunci s-or narui castele
din ziduri mult prea groase pentr-o iubire de femeie

o data

hai sa construim imperii de iubire
sa asezam ghirlande in luni de fericire
sa ne seduca-n in cale oglinzi de simplitate
si orice ganduri sumbre sa fie alungate
dorintele sa creasca din doruri, pasiuni
furiile sa scoata din noi firave glasuri
o data-mbratisati de timp
dispare chiar Fata Morgana crescuta in Olimp

Vulnerabila

prea serioasele placeri
se zvarcolesc sfioase
prea tare aerul se avanta
in nopti prea racoroase
nici norii nu se mai arata
si nici valuri pe mare
suntem doar noi si apa sarata
e soare-ndepartare
tu ai ramas vazand in inceputuri
o vulnerabila femeie
far’ sa te temi de niste ganduri
ai spart un vechi si-ai renascut scanteie

ramai

chiar daca vantul vrea sa-ndrazneasca hoinar
sa ne imbratiseze cu taina timpului,
chiar daca frunzele traiesc doar un anotimp
si-apoi fac tratate de pace cu cerul
Ramai!
nimicul este imparatia maretiei
si ne primeste sa dansam pe-nserat
ne lasa sa devenim prietenii ce se alinta cu dezimierdari
ca iubitii ce redevin protagonistii pasiunii
Ramai!

in esenta

izvor daruitor de continuu
este iubirea.
In esenta, pe drum este un flux perpetuu
e neoprirea.
Cata putere reincarcata
e-adusa de straturi-semnale
facand-o nesfasiata
Mirosuri de umbre se dezmembreaza
infloresc pasi
inima danseaza
este esenta de nedat la schimb!