destinul schimbarii!

stelele au primit de la timp,
cheia stelara
pe mari se ridica valuri vorbindu-le zeilor din Olimp,
dorindu-si sa fie vara
vantul suiera nevrand sa fie auzit, la lumina lunii
frigul se aventureaza,
jocurile de priviri incheie noi armistitii, asalteaza colturile gradinii
zbuciumul reapare si coloreaza
oglinda se rasuceste, spre ea vin ganduri multe si ravasite
zilele vor sa doarma linistite,
apare o noapte seducatoare, saruturile sunt ademenite
sa muste, sa lase izvoare de doruri secate
doua alunite te fac sa te-opresti
una e rotunda langa tampla,
incepi sa doresti
imbratisarea e simpla
e-aproape,
ne schimba!

Reclame

Rămăsese,

Firul rosu, din ghemul de poveste
Rămăsese agătat de spatiul unde eram noi
El voia ca dorului să-i pese
S-alerge, să ne mute, să impartim mereu momentele in doi
Si aventuri, secrete sau gând amorezat
Ne-îmbrățișează pasnic, nu mă opun, sunt florile iubirii
Si-au gust neîncurcat
Iti amintești că rămăsese să-ti scriu în pragul serii?
Că ai să-mi lasi privirea să te cheme
Si mâinile să te-mpresoare iar
Si ai să simti cum gura nu se teme
Doar buzele te-adulmecă strengar?
Rămăsese ca amândoi să vrem
Când unuia-e dor,
Din celălalt să izvorasca un pârâu din care noi să bem
Să ne-adanceasca setea, să ne trimită-n zbor

asa a fost clipa…

pentru ca timpul le va aseza cumva, scriu aici, pentru ca vorbirea mea sa nu afecteze direct trairea lor…
El s-a oprit. Baiatul meu, pentru o vreme, s-a retras din relatia cu ea… poate a gresit, poate asa era de facut…. de atunci lucrurile sunt diferite…. Doua saptamani a stat departe de ea. Chiar daca si ea a suferit, chiar daca …. Niciodata nu ajungi intamplator sa faci ceva….. Acum atitudinea mamei ei il afecteaza pe el…
Insa ea, mama, nu stie cat suferea fiica ei si cate ore o asculta baiatul meu tanguindu-se despre toate cate o facea sa traiasca maica-sa….. Eu il sfatuiam pe el sa nu spuna lucruri care sa o indeparteze de parinti…

draga L.,

stiu ca abordarea unei rani nu este usoara…. insa va fi si mai dureroasa daca se va adanci……

Nu stiu exact ce as fi putut discuta eu cu mama ta despre voi, despre discutii sau cuvinte pe care doar voi le cunosteati. Am considerat cum consider si acum, chiar daca mai spun cate ceva uneori, ca doi oameni, nu mai sunteti demult doar copii, isi pot descoperi propriile lor neclaritati doar in intimitatea lor…. voi va cunoasteti reactiile cel mai bine….

Am invatat din propria viata, si uneori ti-am mai spus, ca o femeie este cea care da o directie unei relatii…. daca vrei ca mama ta sa il urasca pe Andrei, daca Andrei sa iti urasca parintii, daca tu sa ma urasti pe mine…. vei dori, ei bine, toate astea se vor intampla….

O femeie isi descopera propria putere prin trairea ei…..

Eu nu am sa-ti urasc parintii, nu am motive, nu le-am facut personal nimic si nici ei mie, astfel incat sa nu ne spunem buna ziua… Insa, repet, a te descoperi dincolo de ura este o mare forta interioara…. si apoi iubirea nu poate fi explicata de altcineva….

Daca as vrea sa va ingreunez relatia, as merge dupa criterii anapoda…. insa nu imi doresc asta….. Daca tu crezi ca nu-l poti ierta pe Andrei, mai bine ii spui…. insa, in toata trairea ta, amandoi de fapt, va veti aminti cum tu ii povesteai despre cum te simteai afectata de parintii tai, el povestindu-ti de cum se simtea afectat de ce faceam eu, poate…… si, vezi, ne-ati iertat mereu, sunteti langa noi in continuare….. de ce?! nu doar pentru ca va ajutam financiar, ci pentru ca undeva, acolo, stiti ca va iubim….. se spune ca o singura data de iti greseste cineva nu il mai ierti, chiar daca, a avut sau are nenumarate altele pentru care il poti iubi….

A iubi, in viata, nu este doar sex sau pasiune, nu este doar a spune ci si a face, nu este despre cine este sau se crede mai bun, este despre cine poate iubi dincolo de greseli…. Sa te urasca, multi o fac usor daca le gresesti, insa sa te iubeasca, o fac doar cei ce te iubesc cu adevarat…..

Nu esti fiica mea, insa uneori ti-am vorbit ca mie insami…..

Cand Andrei se arata afectat fiindca tu erai afecatata de mama ta, ii spuneam sa nu te indeparteze nicicum de parintii tai…. fiindca ei pot vedea viata diferit… Poate ca ceea ce a facut Andrei atunci, nu a dus decat catre un punct care deja era vulnerabil…..

Daca el nu stie sa te respecte cum iti doresti, daca nu iti vorbeste cum iti doresti, daca nu te intelege cum iti doresti… spuneti-va! spune-i!….

Uitandu-ma in urma, la voi, am amintirea prieteniei pe care stiati sa o cresteti, apropierii pe care o dezvoltati…. insa cand a aparut ceva intre voi v-a lasat fara aripi….v-a mutilat, ati devenit vulnerabili in fata tuturor….

Vorbiti-va deschis, cat inca puteti, cu si despre ceea ce vreti…. de la voi impreuna…

ei…

ma voiau plansa,
stresata de viata
fara puterea de-a sti cine sunt
fara dorinta ce-n mine e treaza
ma voiau rasa de altii,
nestiind ca-n mine durerea
e-alchimica, devine pretios zacamant
ar fi vrut sa nu plec,
sa tranteasca orgolii feroce,
nestiind ca in mine se-ascunde traiescul, iubind
ma voiau slaba,
ne-ntelegand ce ei vor,
niciodata n-or sti ca murind eu nu mor

Șoapte,

Soaptele,

neadormitele ,

Te cheamă!

Iar brațele,

Aleg tainele ..

Dorințele ard,

Pasiunea te strigă

Vino! Iubirea-i grădină

De-amor înflorit.

Vocea-mi te simte

Asterne gânduri

Ce nopții-i surâde

E vinul-sărut …

Atinge buzele

Cunoaște-le forțele

Apropie-ti mâinile,

Adu-le

În locuri ce nu le-a cunoscut

Sal de mătase,

Genunchi dezgolit

Un boboc în păr

Privirea-i mister

Refuz jucăuș,

Cuvinte timide

Cercuri de foc

Intră, destinde-ti

Armurile din toate timpurile

Ferestrele schimbă aerul

Abia asteptam jocul

Surâsuri stinghere

Făr’ să ne grăbim

Gustăm ciocolata

Focul arde mocnit

 

 

Destainuindu-mă,

Azi am sa las mirosu’mâinii mele
Să îti atinga parul
Si-aduc din floarea de cicoare
Aripi de gand albastru
Dorintele, imbina uneori mistere efemere
Si fac din mine-o vrajitoare
Nebune-s vorbele atunci, se rascolesc, se-agita
Discrete, semne nerabdatoare, ne dau tarcoale
Si-am sa divulg secretele ascunse
Cand intunericul se lasa, timid-ajunge un impuls
Si ai sa stii doar tu,
E-o combinatie cifrata de-un magnetism vibrant
Destainuindu-ma-ti arat un camp ce te atrage
E-un foc ce arde,iar ochii vor ghidarea ta
Reflectii infinite

Încă

Dorința mi-e clară,
Dincolo de vară,
Nisipuri aurii
Pregătesc atingeri de pasi vii
Si spune-mi încă o dată
De ce iubirea-i taina preferată?

Continuă!

Să ridici si sa crezi,Continuă,
Atingând întelegi, Să zambesti, să visezi
Dăruiește,
Vietii pasiunea-i colorezi
Continuă,
Ai s-ajungi într-un loc
Descifrezi semne, ardere de joc
Mistere si taine, îngustări si limitări
Continuă!
Arată, iubește,
Clădește,
Despre toate intregul vorbește
Acolo devine aici, găsește
Continuă!

O singura zi,

Atragem oameni, sentimente sau dorinte si-apoi, descoperindu-te pe tine, lasi să se vadă stări fără vreo mască. Netemere.
Unii rămân, altii se duc, unii împărtăsesc trăirea lor o dată cu a ta.
Nu-i despre tine ca seductie, ori căutări de amoroase clipe..
Îti poate, uneori, plăcea, fără să cauti, zisele cuiva,creînd imaginatii,toate izvorate din dorinta ta…..
Apoi dislike…. Pe mine să mă placa îmi doream…. poate să zică mintea ta… Dar nu e-asa!
Eu, personal, aici încă-am ramas, după o vreme de mare transformare, fiindcă sunt oameni frumosi, fiindcă dincolo de trăirea fiecarui suflet, toti se exprimă, mai cu retinere sau fără!
E-un mod de-a arăta ceva, iar eu sunt „pro actiunii”. Chiar gresind!
Folosesc verbe, dând curaj gândurilor mele sau iubirii mele sau trăirii mele….
Limita dintre erotism si iubirea acceptată-n exprimare este o linie firavă, tine de propriile percepții….
Respingerea sau acceptarea.
Si a vorbi poate fi visul cuiva, cândva.
Nici macar a-ti spune propria simtire nu este simplu, deloc confortabil să te dezvălui.
Cu tristețe sau grea acceptare încă, am aflat ca oameni care mi-au încurajat exprimarea prin 2012, s-au dus în alte lumi si spatii.
Căutând să nu mă las atrasă în cercul durerii când petreceam zilnic cateva ore cu tatăl meu, in dorinta de a-i salva viata la spital, scriam în continuare despre trăirea în iubire. Aici si atunci se activa forta nerenuntarii….. Chiar si cand raspunsurile erau” fără sanse”.
Am invatat sa îl iubesc din nou si-am reusit! Zile si nopti de gânduri și munca……
Citîndu-mi cineva doar rândurile de iubire de pe blog, n-ar intelege ca sunt flori dintr-un copac ce-a tinut piept furtunii, vanturilor aspre, atacurilor sumbre…
Sunt o femeie ce-si iubeste cu întelepciune si cu foc, trăirea ce-o supune la stări, trăiri deloc usoare…. Sunt toate astea la un loc, într-un final de zi

Din nou,

Acolo unde raza dorului se-asterne iti scriu si te astept din nou
Si fără să închid vreo usă, îti las trăirea mea nemărginită, drept cadou
Din umbre și tăceri necoapte, din cratere si muguri de cuvinte
Voi face ramuri nelumești pe care dorul alege să-nflorească dinainte
Hotarele te caută, te strigă si taina norilor arată vântului stingher
Că la-mpletirea viselor cu diminețile suave, el poate să le-mpodobeasca cu mister
Si cand privirea ni se întâlnește iarăși,
Din nou, să zabovească lângă coapse tu s-o lasi